Teoria yin-yang este folosită pentru a explica nu doar prezența a două aspecte opuse ale unui obiect sau fenomen natural, ci și faptul că nașterea, creșterea, dezvoltarea, evoluția tuturor lucrurilor din univers este rezultatul unificării acestor aspecte opuse.

Împăratul Galben spunea în Întrebări de bază (Su Wen) că Yin și Yang sunt legea Cerului și a Pământului, principiile fundamentale a toate, părinții tuturor schimbărilor și transformărilor, rădăcina și începutul nașterii (vieții) și al distrugerii (morții), sursa tuturor misterelor. Pentru a trata bolile, trebuie căutată rădăcina acestora.

În general, yang desemnează tot ce are capacitatea sau proprietatea de expansiune, ascensiune, lumină, căldură, extern/exterior, etc., iar yin desemnează tot ce are capacitatea sau proprietatea de contractare, coborâre, static, calm, întuneric, rece, intern/interior, etc.

Yin și yang pot fi subdivizate fiecare la rândul lor în aspecte yin și yang la infinit. De asemenea, yin și yang sunt:

      –      opuse, dar în același timp formează o unitate, care este rezultatul opoziției dintre ele (fără opoziție, nu există unitate);

      –      interdependente – nu pot exista izolate, nu pot exista unul fără celălalt, existența unuia fiind condiționată de existența celuilalt (nu există zi fără noapte, viață fără moarte, sus fără jos etc.);

      –      într-o stare de echilibru dinamic – nu sunt fixe, ci în continuă mișcare și modificare (creștere și descreștere) = proces de modificare cantitativă;

      –       se transformă unul în altul = proces de modificare calitativă, care are loc în urma unor modificări cantitative (lente sau bruște) și în anumite condiții (stare „extremă” – yin extrem va da naștere la yang, iar yang extrem va da naștere la yin).